A vegheat lanurile de grâu ale unei văduve, alungând păsările însetate.
Iată o poveste despre , un tânăr care a trebuit să descopere că adevărata strălucire nu se află în oglindă. Capitolul I: Oglinda Fermecată a Regatului PrinИ›ul prea frumos
A învățat că foamea, oboseala și bunătatea cântăresc mai mult decât orice reflexie. A vegheat lanurile de grâu ale unei văduve,
Într-o iarnă geroasă, prințul a găsit-o pe aceeași bătrână tremurând lângă un râu înghețat. Fără să ezite, și-a scos mantia de catifea — singurul lucru ce-i mai rămăsese din vechea viață — și a învelit-o. Într-o iarnă geroasă, prințul a găsit-o pe aceeași
Ai dori să cu noi aventuri sau să schimbăm finalul într-unul mai dramatic?
Într-o zi, la porțile palatului a apărut o bătrână gârbovită, cerșind o cană cu apă. Alaric, trecând prin curte, s-a strâmbat de dezgust. „Cum îndrăznești să-mi strici peisajul cu chipul tău brăzdat?” a întrebat el cu trufie.